Alo,112? Avem un caz urgent pe strada Educației.

ambulanta
foto: radiocluj.ro

 

Daca ar fi un club de fotbal, sistemul de educație din România ar fi undeva între insolvență și faliment. Când se face bugetul pe anul următor de către guvern, banii alocați pentru educație de la bugetul de stat sunt trecuți în rubrica cheltuieli, în loc să figureze la investiții.

De ce să bagi bani în niște copii care vor fi capabili să discearnă informații și să se dezvolte liber, să își facă afaceri și să-și împlinească visele când îi poți băga în pomeni electorale, studii de fezabilitate arucate la gunoi și contracte publice la suprapreț cu dedicație pentru firmele de casă abonate la afacerile cu statul.

ÎN LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE ESTE PREVĂZUT CLAR CĂ 6% DIN PIB SE ALOCĂ PENTRU EDUCAȚIE, DAR NIMENI NU RESPECTĂ ACEST LUCRU DE FAPT, iar nimănui nu îi pasă de această flagrantă impostură și ilegalitate.

În schimb aruncăm cu banii aiurea pe rachete și echipamente militare de miliarde de euro, asta doar pentru că ne obligă NATO să dăm 2% din pib pentru apărare. La noi doar dacă ne bagă cineva lampa în ochii funcționează să facem o treabă ca lumea până la capăt. Sunt importante și rachetele și educația, dar care asigură în fapt garanția unei societăți mai bune, pe termen lung?

Orice club de fotbal își dorește să aibă o pepinieră de jucători tineri și talentanți care să facă pasul către echipa mare, iar orice stat își dorește( în teorie măcar) să producă generații cât mai educate și competente care să modeleze societatea în bine cu aptitudinile dobândite. Până aici numai truisme și banalități introductive. Care ar fi soluțiile pentru revitalizarea educației?

1. Cea mai eficientă în opinia mea, presiunea publică. Dacă oamenii ar fi preocupați de acest subiect, ar merge în audiență la parlamentarii din județele lor, cu niște întrebări de bun simț. ” Ce ați făcut pentru educație?” De ce mii de școli au wc-ul în curte sau nu îl au deloc? De ce fug cadrele didactice din/de acest sistem? De ce politizați instituțiile de învățământ printr-o lege aberantă și tineți în funcție directori de școli care au picat un examen de competențe manageriale? De ce România e pe locul 1 în UE la analfabetism funcțional? Cum vă explicați exodul nesfârșit de tineri care au bagajele făcute de dinainte de bac, pentru că România e incapabilă să le ofere garanția unei tări compatibile cu oamenii cinstiți și performanți, când toată ziua la tv apar analfabeți cu diplome luate pe nașpa care fac legi in parlament?

De ce copiii abandonează școala, care este obligatorie până în clasa a x-a, fără ca statul să intervină și să ia măsuri împotriva abandonului? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările care ar trebui repetate cu obstinență când vreun demnitar ține o conferință de presă tematică centrată pe educație.

Oamenii ăștia trebuie scoși din sărite și pisați cu subiectul ăsta până când sunt capabili să vină cu răspunsuri coerente la întrebările enumerate mai sus, altfel și-ar dovedi o dată în plus incompetența și talentul de a se compromite în fața publicului.

 

2. Acțiunile părților direct implicate. Cu siguranță elevilor le este scârbă să meargă la școală si majoritatea cred că este un efort inutil făcut din obligație. Aș vrea să văd că elevii se mobilizează și că refuză să meargă la ore, în semn de protest. Să stea în curtea școlii cu bannere și portavoci expunându-și la unison nemulțumirile. Multe exemple ar putea fi date aici.

Ne-am săturat de o programă învechită și supraaglomerată. Vrem să putem să alegem ce materii să facem și ce materii să nu facem(în anumite limite). Vrem să dobândim abilități, nu doar cunoștințe( astea se găsesc oricând pe google). Ne-am săturat să tocim aiurea pentru un test/teză sau ascultare și să uităm totul în ziua următoare. Nu suntem niște mașinării de memorat papagalicește lecții neschimbate de pe vremea lui Gheorghiu-Dej. Nu asta este menirea tinerilor pe lume, să rețină informație pe care o reproduc pentru o notă ce nu are nicio legătură cu verificarea capacității intelectuale a unui om. Ajunge cu toate materiile inutile care nu ne ajută cu nimic în viață( latina de exemplu ).Lasați-ne să fim creativi și să facem sport. Nu sunt acestea revendicări clasice pe care le auziți de la elevi?

Sunt sigur că dacă și-ar face vocea auzită ar fi o plăcută surprindere dătătoare de speranță dar și  un mesaj foarte percutant și dureros pentru decidenții politici că până și copiii se revoltă și vor să schimbe starea de fapt. 

Mai apoi profesorii să ceară condiții decente de lucru, echipamente moderne, salarii decente și să nu amenințe cu greva doar când se apropie bacul și evaluarea națională, ci de fiecare dată când promisiunile de îmbunătățire nu sunt respectate. Simt că toate aceste energii negative ale oamenilor care alcătuiesc sistemul în ansamblu pot fi canalizate către a face bine, însă atât timp cât nu vor fi acțiuni care să sensibilizeze opinia publică, mă tem că presiunile nu vor da roade

 

3. Să aratăm că ne pasă. Lupta cu abandonul școlar și subfinanțarea educației trebuie purtată mai departe de ong-urile care se implică remarcabil și fac treaba pe care statul nu o face și încearcă să schimbe destinele unor copiii condamnați la sărăcie și analfabetism doar pentru că au avut ghinionul să se nască în familii sărace. Oamenii cu resurse și dorința de a face bine trebuie să își adune puterea în campanii de amploare și să dea un semnal că nu abandonăm educația și luptăm cu dârzenie pentru un viitor care să nu fie sumbru așa cum se prevede acum.

De admirat totuși tinerii care aleg să plece și spală imaginea României în străinatate arătând că poți iesi foarte bine educat și pregătit după cei 12 ani de sclavie din România. Relevant în acest sens mi se pare apelul la demnitate al celor de la Paraziții din care voi cita câteva versuri( o melodie destul de veche)
Mesaj pentru europa

„Nu suntem ciori, nu stăm în corturi,

Facem eforturi să ne elevăm

Și nu cântăm pe străzi în Viena la acordeon.

Noi nu cerșim cu handicapul la vedere să facem avere

și nu ghicim viitorul în palmă în dughene mizere.

Noi nu purtăm fuste-nflorate și nu furăm din buzunare,

Nu emigrăm în Suedia cu 7 copii să ne dați ajutoare

Noi înghețăm în săli de clasă de la 6-7 ani 6-7 ore pe zi, fără căldură, mâncare și bani

Avem părinți săraci acasă și un lucru e sigur

Ni se cultivă dorința de-a reuși în viață de unul singur.

Ne confruntăm cu legi noi date de boi

Suntem ruda săracă deci nu putem fi frați.

Mesaj pentru Europa: CRED CĂ NE CONFUNDAȚI!

N-avem 7 frati acasa, mama chiar nu e bolnava

Tata si-a băut rapid cafeaua și a plecat la munca-n graba.

Facem facultăți și dăm pe cărți ultimul ban

N-o să fim vreodată gunoieri la Amsterdam.

Forțăm uși închise, trăim cu vise nepermise

Și muncim legal un an pentru un pumn de fise”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat asta: